Pe scurt: O idee buna e o idee proasta

1. Prin natura activitatii mele din ultimii ani, creativitatea a ajuns sa joace un rol tot mai important. Obsedat fiind de matematica in scoala, atunci cand am o problema in fata cred cu tarie ca poate fi descompusa si exista, undeva ascunsi, cei mai simpli pasi care te duc cel mai aproape de solutie, in cel mai scurt timp.  

Cand am descompus creativitatea, cel mai adesea am ramas cu buza umflata. 

Insa din cand in cand, o mica poteca s-a mai ivit. 

Asa a fost cand am realizat ca daca o solutie e agreata de toata lumea dintr-un meeting, nu are cum sa fie ceea ce eu caut. 

Daca o idee e consensuala, nu e indeajuns de creativa si de curajoasa. 

Daca o idee nu are posibile donwsides care sa te puna serios pe ganduri, nu e indeajuns de creativa si de curajoasa. 

Dintr-un meeting productiv, cativa trebuie sa iasa convinsi fiind ca solutia la care s-a ajuns e proasta/riscanta/de-a dreptul cretina. 

Uneori am sa fiu eu ala si asta e partea cea mai grea. 

Sa accept ca ideile geniale ale altora mie nu doar ca nu mi-au venit ci efectiv nu le-am putut cuprinde cu mintea. 

Asa realizezi si ca esti inconjurat de oamenii de care ai cu adevarat nevoie.

2. Poti sa ai dreptate, sa fi facut the right thing to do si rezultatul muncii tale sa para un esec pentru foarte mult timp. 

Mai ales daca ai imbratisat o directie creativa, o idee pe total contrasens cu consensul. 

Viata de outlier e agitata si volatila. 

Choose wisely. 

Pe maine, 

Vlad

P.S. Te-ai plictisit de muzica ta din playlist?