2 Idei: Ce sfat mi-as da?

1. M-a intrebat un subscriber ieri…

ce as spune lui Vlad Mercori de acum 15 ani. 

Primul gand a fost ca 2010 eram deja trecut de 20 de primaveri si ca deja am reflexul de om netanar si zic inclinand din cap “ce repede a trecut timpul”. 

Evident, o prostie. Timpul a trecut cum trece dintotdeauna. Nici mai repede, nici mai incet 🙂

Revenind, i-as spune multe, mai ales greseli pe care sa nu le faca pentru ca-s din alea din care nu inveti nimic. 

De exemplu, nu am obtinut niciodata nimic valorificabil din luptele bazate pe “ba pe-a ma-tii". 

Constructiv, i-as zice sa nu mai creada ca exista oameni care au gasit reteta vietii bune, sa respecte oamenii valorosi, onesti, competenti, de la care are de invatat, dar sa nu-i ridice pe niciun piedestal. 

Sa incerce sa devina asemenea lor prin prisma calitatilor, dar in felul lui propriu si personal, dupa propriile reguli. 

Iar daca vreodata vor fi alti “Vlad Mercori la 20” care sa se uite admirativ la el sa nu uite niciodata ca si el a fost in pozitia respectiva si sa le fie de folos. 

2. Aveam mai multe de zis aici, dar e lung PS-ul si e prea bun ca sa-l decupez. 

Asa ca o sa ma rezum sa va multumesc pentru like-urile pe care le-ati dat la podcastul cu Kelemen Hunor. Inca o puteti face, cand aveti timp, dand click aici. 

 Sper sa ne vedem si pe 29 aprilie, la urmatoarea editie! 

Pe maine, 

Vlad

P.S. “Interactions with people are the major source of emotional turmoil, but it doesn’t have to be that way. The problem is that we are continually judging people, wishing they were something that they are not… We want them to think and act a certain way, most often the way we think and act. And because this is not possible, because everyone is different, we are continually frustrated and upset. Instead, see other people as phenomena, as neutral as comets or plants. They simply exist…Work with what they give you, instead of resisting and trying to change them.”